Ratele de creştere economică estimate pentru economiile în tranziţie din Europa de Est sunt insuficiente pentru a asigura o convergenţă la nivelul de trai din ţările cu venituri mari în următorii 20 de ani, scăderea productivităţii şi îmbătrânirea populaţiei urmând să contribuie la încetinirea creşterii economice faţă de ultimele decenii, consideră Erik Berglof, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
De-a lungul ultimelor două decenii, Europa de Est a realizat o convergenţă rapidă la nivelul veniturilor şi al reformelor instituţionale importante, dar acest impuls a încetinit, multe ţări putând fi descrise acum ca fiind „blocate în tranziţie“, a explicat Berglof.
Pentru România, BERD - instituţia financiară internaţională care apără interesele Europei Centrale şi de Est şi a ajuns la un portofoliu de 6,2 mld. euro pe piaţa locală - estimează o creştere economică de 2,2% în 2014, după un avans de 1,4% în acest an, în contextul efectelor negative ale crizei din zona euro asupra regiunii Europei de Sud-Est, în special în privinţa exporturilor.
Una dintre problemele mari ale ţărilor din regiune, printre care şi România, este scăderea numărului de locuitori, care este strâns legată de evoluţia economiei. „Chiar dacă în anul 2100 poate nu vor fi doar 8 milioane, ci mai mulţi locuitori, populaţia va fi mult diminuată, mai bătrână şi din păcate mai tristă, chiar dacă mai bogată“, a declarat analistul economic Aurelian Dochia ieri, la ZF Live.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013
Ratele de creştere economică estimate pentru economiile în tranziţie din Europa de Est sunt insuficiente pentru a asigura o convergenţă la nivelul de trai din ţările cu venituri mari în următorii 20 de ani, scăderea produc
