Incidentã în crestere în judetul Vaslui a hepatitei virale de tip A, consideratã a fi «boala mâinilor murdare», dar si a celei de tip B. Dacã în primul semestru al anului trecut epidemiologii vasluieni înregistrau doar trei cazuri de hepatitã de tip A si niciunul de hepatitã de tip B, anul acesta, doar în primele cinci luni, au fost înregistrate 10 cazuri de hepatitã de tip A, din care 7 în rural, si 4 cazuri de hepatitã de tip B, din care 3 în rural.

„Cazurile apãrute la nivelul judetului au fost sporadice, ponderea cea mai mare a acestora fiind în mediul rural. Hepatitele sunt boli care nu prezintã întotdeauna semne vizibile. O atentie deosebitã a oricãror schimbãri în starea de sãnãtate ar trebui sã acorde persoanele expuse tratamentelor stomatologice îndelungate, persoanele care primesc transfuzii de sânge, persoanele implicate în relatii ocazionale sau cu parteneri sexuali multipli, cu recomandarea de a verifica periodic antigenul anti-HBs (impotriva virusului hepatitei B), prin testari de laborator“, a precizat Mihaela Topliceanu, purtãtorul de cuvânt al Directiei de Sãnãtate Publicã Vaslui. Potrivit medicilor, hepatita A este o infectie a ficatului cauzatã de un virus, care este transmis prin ingerarea alimentelor si a apei contaminate. Virusul hepatic A are o perioadã de incubatie ce variazã între 15-45 zile si prima fazã a bolii este caracterizatã de semne nespecifice, precum obosealã, stare de slãbiciune, greatã, vãrsãturi, durere abdominalã, si, mai rar, febrã urmatã de dureri de cap si diaree. Dupã una-douã sãptãmâni se poate instala si icterul, dar în cele 2 sãptãmâni ce preced aparitia icterului, gradul de contagiune este cel mai ridicat. Copiii pot rãspândi virusul perioade mai lungi de timp decât adultii, cei mici fiind contagiosi pânã la 10 sãptãmîni de la debutul hepatitei A. Cele mai frecvente cãi de transmitere a virusului hepatic A tin