Reporter: Ce este nou la cea de-a opta ediţie a Taberei de la Ocoliş?
Ioan Marchiş: Dincolo de ce s-a întâmplat până acum, Tabăra s-a transformat într-un fel de întâlnire familiară, între artişti plastici, scriitori, oameni de cultură. Ar mai fi nou un interes crescut pentru ce înseamnă Maramureşul autentic. Dincolo de discuţiile despre arta plastică şi scris, au fost discuţii filozofice şi chiar legate de etnografie, de ceea ce semnifică Maramureşul acum când este într-un pericol de dizidentizare, că noi acum ne luptăm cu Satu Mare ca să vedem cine este mai important într-o viitoare regiune. Fapt care a determinat ca artiştii, scriitorii de aici, sunt din toată ţara, să discute şi acest subiect: Cât de autentic este Maramureşul? Cea mai rămas din Maramureş, cum să sprijinim ceea ce este, cum să facem ca Maramureşul să fie recunoscut nu numai de cei din Bucureşti, ci şi de cei din Europa care fac cultură de acest gen, discuţii foarte interesante. Concluzia a fost că: cultura majoră este una singură, este cea care este de elită, folclorul, atunci când este autentic, este tot cultură de elită, nu există cultură majoră sau minoră, ci doar cultură de bună calitate.
Apropierea artiştilor moderni şi post-modernişti de folclorul autentic este o mare bucurie. Faptul că ei se inspiră şi creează artă modernă din ceea ce este autentic în Maramureş este foarte benefic pentru imaginea locului şi pentru identitate.
Dacă Maramureşul are ceva de demonstrat României, este acest depozit identitar formidabil al neamului românesc. Tabăra aceasta, fără să îşi propună, a avut şi a determinat şi acest subiect şi acest interes. Pe lângă discuţiile care se nasc aici întotdeauna, despre stiluri de poezie, despre criticile care se fac, lumea se simte bine. Astăzi a venit Grupul Iza, au fost serile trecute grupuri de muzică modernă şi de muzică clasică. S-a făcut şi p
