Primul ministru francez, Jean-Marie Ayrault, se află în aceste zile în România, o vizită impresionantă ca "alai" (mai mulţi miniştri dar şi oameni de afaceri sau... studenţi romi din Franţa, printre ei aflându-se şi Anina Ciuciu!).

Evenimentul a atras atenţia canalului francez de televiziune France 24, versiunea în limba engleză, care a pus o întrebare curioasă în emisiunea de joi, 11 iulie, seara la orele 21H30: cum, când, de ce şi cum de a devenit, în timp, relaţia franco-română, o ecuaţie definită de un singur cuvant, romi? O întrebare la care am încercat să răspund, în direct, ştiind că unul dintre motivele vizitei în România îl constituie tocomai problema romilor în Hexagon. Pentru că aceştia sunt, potrivit opiniei largi – politicieni, mass-media, populaţie – prea numeroşi, prea periculoşi, prea greu de gerat.

Am încercat deci să explic, ajutată de colega mea de la Bucureşti, Alexandra Spânu, cea care lucrează şi trăieşte la Bucureşti. Cea care mi-a spus, destul de surprinsă de punctul meu de vedere, că presa din România nu a menţionat nimic despre o asemenea degradare a relaţiilor franco-române... Totuşi, opinia mea este că această problemă a romilor otrăveşte de fapt, de mai mulţi ani, relaţiile franco-române.

Şi mă explic.

Relaţiile care există între cele două ţări de mai multe secole s-au degradat în ultimii zece ani, dar nu doar din cauza romilor care, unii dintre ei, provoacă probleme în Franţa sau Europa, ci şi din cauza unui complex amalgam de evenimente, printre ele numărându-se, evident, şi faptul că piaţa muncii nu este deschisă în totalitate pentru români, romi sau nu, dar şi pentru că majoritatea românilor sunt văzuţi în Franţa ca fiind posibili delincvenţi: şi nicidecum drept oameni care au muncit, care au o diplomă şi care au decis să plece în căutarea unei vieţi mai bune. Deci e vorba de prejudecăţi mai mult decât despre m