Pentru cine n-a văzut Alpii în viaţa lui, Carpaţii rămân cei mai frumoşi munţi de pe faţa pământului. Pentru cine n-a avut ocazia să admire şi frumuseţea costumelor tradiţionale din Balcani, din Rusia sau din Tirol, portul nostru naţional rămâne, de asemenea, cel mai şi cel mai… La fel se întâmplă şi cu dealurile, cu Delta, cu oile sau cu măgarii; indiferent de natura lucrurilor, îngustimea capacităţii de comparaţie face ca „buricul pământului” să cadă, invariabil, în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Izolaţionanismul comunist ne-a rupt, aproape cinci decenii, de contactul cu lumea civilizată. Aşa am ajuns astăzi „o ţară penală, în care, de la parlament şi până la govern, toate mangafalele cu foncţii sunt în libertate condiţionată.” Şi mai spunea Caragiale că „mitocanul s-a născut jignit”. Adică nici nu-l poţi obrăza, că te dă la „cremenal” şi te bagă la „balamuc”. Trebuie să-l laşi să fure nestingherit şi să se creadă, în continuare, cel mai frumos şi cel mai inteligent om de pe faţa pământului. Că „d-aia l-au votat poporenii”… Aşa se face că rigoarea de tip occidental le face greaţă politicienilor dâmboviţeni. Ei se simt mult mai bine printre sovietici sau printre chinezi, unde plagiatul nu este socotit ca fiind neapărat un furt calificat, iar lipsa de competenţă se poate ascunde, cu succes, în dosul interesului de partid. La întrebarea „Cine te-a pus acolo?”, un răspuns de tip „Partidul” este cât se poate de ingurgitabil printre foştii comunişti, însă niciun occidental de condiţie mijlocie nu l-ar accepta ca fiind, cât de cât, valabil. În ţara în care instituţia demisiei nici măcar nu este luată în considerare, orice reper moral se duce pe apa sâmbetei. Revenind la nenea Iancu, multe nu s-au prea schimbat din vremea domniei sale. Doar Miţa este blondă, iar Goe a rămas tot analfabet. Numai că, spre deosebire de cel de acum o sută de ani, Goe al nostru este ana