Notele după contestaţii au consfinţit faptul că a mai trecut un bacalaureat, al treilea din seria Big Brother. Rezultatul de anul acesta e totuşi diferit de cele din 2012 şi 2011. Motivul este că Ministerul Educaţiei a schimbat regula jocului şi a introdus un set de subiecte cu grad redus de dificultate, destinat absolvenţilor de la liceele cu profile tehnologic şi vocaţional.
Chiar şi aşa, rezultatele arată că această mână de ajutor nu a remediat problema ratei slabe de promovare a examenului. E adevărat că mai mulţi candidaţi au reuşit să treacă ştacheta, însă în niciun judeţ procentul în rândul absolvenţilor liceelor tehnologice nu depăşeşte 45 la sută. Rămâne de văzut dacă ministerul se va declara satisfăcut de rezultate sau dacă anul viitor va coborî şi mai mult pragul de trecere, dat fiind că încă mai sunt destule instituţii de învăţământ unde nimeni nu a luat examenul.
Procentul în creştere consistentă - cu 12 la sută faţă de anul trecut, după contestaţii - al admişilor la Bac este similar celui înregistrat luna trecută în rândul candidaţilor la Testele Naţionale (plus 10 la sută faţă de 2012). Avansul general înregistrat după trei ediţii desfăşurate sub obiectivele insensibile la şpagă ale camerelor de supraveghere montate în clase pare să demonstreze că atât profesorii, cât şi elevii s-au pus cu burta pe carte.
Totuşi, rezultatele de la bacalaureat conţin câteva ciudăţenii. Frapează, de exemplu, absenţa unor oraşe/judeţe mari din statisticile publicate de Ministerul Educaţiei. Timiş, Constanţa, Bacău, Argeş, plasate de ultimul recensământ printre cele mai populate zece judeţe, nu se regăsesc la vârful ierarhiei după promovabilitatea la Bac. Alături de rezultatele slabe din Bucureşti, cele patru exemple demonstrează cât de mult diferă condiţiile de concurs. Constanţa, un alt exemplu, era în top cu doi ani în urmă. În fine
