Pe 7 iulie 1927 murea Gösta Mittag-Leffler, matematician suedez cu contribuţii importante în teoria funcţiilor. Poate mai importantă, însă, decît rezultatele lui a fost vocaţia de ctitor, de constructor de punţi. În 1882, a fondat revista Acta Mathematica, pe care a şi condus-o pînă la moarte. Începuturile revistei au fost posibile şi datorită banilor soţiei lui Mittag-Leffler, care provenea dintr-o familie bogată, dar au venit şi prin subscripţie publică. Azi, Acta e una dintre primele trei reviste din lume, unii o consideră prima. Multe dintre rezultatele recompensate cu medalia Fields aici au apărut. Un articol acceptat aici poate asigura cariera unui matematician, spune Cédric Villani, şi el laureat al unei medalii Fields pentru rezultate publicate în Acta. Mittag-Leffler a gîndit Acta, încă de la început, ca o revistă internaţională, menită să adune ce era mai bun în matematica timpului. Aici au publicat, chiar de la primele volume, Cantor şi Poincaré. Leffler însuşi a publicat în revista sa, în franceză. Revista a devenit celebră şi pentru că aici şi-a publicat Poincaré memoriul în care rezolva problema stabilităţii sistemului solar, problemă rămasă deschisă încă de la Newton (vor rămîne, peste un interval de timp foarte mare, laolaltă planetele care formează sistemul solar sau e posibil ca ele să evolueze separat începînd de la un anumit moment?). Cer­cetarea fusese întreprinsă pentru a cîştiga un concurs lansat de regele Oskar al II-lea al Suediei, la sfatul lui Mittag-Leffler (un şef de stat lansînd un concurs de matematică, oferind bani pentru rezolvarea unor probleme importante şi acordînd premiul unui străin – alte vremuri). În timpul editării articolului, lui Poincaré i s-au semnalat unele neclarităţi în demonstraţii, şi acesta – surpriză! – a înţeles că rezultatul era greşit. Iar eroarea nu putea fi îndreptată, era fundamentală. Dar premiul fuses