Cunoscute si ca „vulturii” pietelor financiare, fondurile de hedging si-au pierdut din stralucire in ultimii ani, iar randamentele colosale inregistrate de acestea incep sa devina mituri care au ca scop doar atragerea investitorilor creduli si foarte bogati, scrie Bloomberg Businessweek.
Fondurile de hedging sunt fonduri care au adesea o politica foarte agresiva de investitii, avand ca scop final generarea unor randamente cat mai mari clientilor, chiar si in conditiile unor speculatii riscante. In prezent nu exista fonduri de hedging romanesti, insa pot fi remarcate cazuri in care fonduri straine de profil au investitii in companii locale. Un exemplu in acest sens este fondul american Elliott Associates, in prezent cel mai mare actionar al Fondului Proprietatea (FP).
Potrivit unui raport emis de Goldman Sachs, performanta fondurilor de hedging a fost in acest an cu aproape 10 puncte procentuale mai slaba decat evolutia S&P 500, unul dintre principalii indici ai Bursei de la New York. De altfel, in 8 din ultimii 10 ani fondurile de investitii simple, care doar copiaza componenta unor indici bursieri importanti, au depasit performanta generala a fondurilor de hedging (vezi graficul atasat). Cu toate acestea majoritatea administratorilor fondurilor de hedging percep comisioane imense pentru a permite investitorilor sa aiba acces la fondurile pe care le conduc.
Majoritatea fondurilor de acest tip percep un comision de 2% din active si inca 20% din profitul generat la sfarsitul unui an.
Un fond care administreaza 300 mil. dolari ar percepe astfel comisioane de 6 mil. dolari, plus inca 20% din castiguri; Daca fondul ar creste la active de 3 mld. dolari, comisionul de administrare ar urca la 60 mil. dolari. Daca acelasi fond ar genera un randament anual de 6%, rezulta un profit de 180 mil. dolari, din care 36 mil. dolari ar fi pastrati de adm
