Reacţiile unor ţări europene în cazul spionajului la nivel mondial al comunicaţiilor electronice de către Agenţia americană pentru securitate naţională (NSA) sunt excesive, a apreciat joi preşedintele Estoniei Toomas Hendrik Ilves, relatează AFP.
"Aş putea înţelege o astfel de indignare din partea unor ţări europene care ar fi, cu adevărat, fecioare nevinovate şi neimplicate în acest gen de activităţi", a ironizat preşedintele estonian într-un interviu acordat publicaţiei Postimees.
"Dar este greu de înţeles această atitudine critică atunci când se ştie că unele ţări europene au acţionat în acelaşi mod", a declarat el, referindu-se la ultimele dezvăluiri despre programe de spionaj germane, franceze şi britanice.
Ilves a respins acuzaţiile potrivit cărora Estonia ar fi participat la un astfel de program de spionaj.
Cazul de spionaj american a tensionat relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE). Dezvăluiri recente despre spionarea unor birouri ale UE de către serviciile americane de informaţii au afectat prima rundă a negocierilor cu privire la un acord de liber-schimb. Negocierile pe marginea acordului au fost lansate luni, la Washington, iar prin intermediul acestuia cei doi parteneri urmăresc să creeze una dintre cele mai mari zone de liber-schimb din lume.
Estonia (1,3 milioane de locuitori) este cunoscută pentru performanţa sa în dezvoltarea tehnologiilor informatice. Cetăţeni ai acestei ţări sunt conectaţi pe larg la Internet, prin intermediul căruia au acces la majoritatea serviciilor publice.
NATO a creat la Tallinn, în 2008, un Centru de cercetare şi formare pentru apărare cibernetică (CCDCOE), în care experţi informatici europeni şi americani lucrează la sisteme de protejare a reţelelor informatice ale Alianţei Atlantice în caz de atacuri cibernetice.
Keith B. Alexander, şeful Agenţiei americane i
