Trompetele: au luat bacul 55,5% din candidaţi (aici fiind incluşi şi genialii de la Peciu Nou sau Brăila, unde cel puţin un sfert sunt cinstiţi neprinşi), aşa că avem un procent baban faţă de regimul de tristă amintire. Realitatea, fără gargară: nu s-au prezentat vreo 30.000 de absolvenţi, aşa că procentele-s mult mai mici. Asta, cu 55,5%, e ca aia cu şomajul, care, cică, la noi, ar fi, de ani buni, vreo 7 la sută. Dar, dacă-i repatriem pe cei 3 milioane de plecaţi la trabajo, lavoro şi ciordelision, n-or fi cam 50%? Iar dacă-i mai adăugăm şi pe cei ieşiţi sau neintraţi în evidenţe, ajungem la concluzia că în ţara asta nu mai lucrează decât Ministerul Muncii! Nu că ăia ar face ceva, dar aşa scrie pe poartă…
Zicea chiriaşul de la Cotroceni, lăudat fie-i numele!, că „şcoala românească produce tâmpiţi”. Corect era „şcoala românească produce tâmpiţi şi europarlamentare”, dar nu mai contează, că tâmpiţii ăştia, acum, au bani. Dar şi nici dacă n-au, nu contează. Că doar ştiţi ce face românul când rămâne fără bani, nu? Schimbă 100 de euro! Exact cât e „cotizaţia” la bac! Ba mai rămân şi de-o bere-două!
Titanica încleştare de la examenul de bacalaureat de anul acesta a încăierat pe toată lumea: parcheţi băsişti contra directori uselişti, elevi de 4 contra profesoare cu cupe nr. 6! Ba chiar şi televiziunile coloneilor se încăierară! Guşaţii, turceştii şi antenienii au înroşit lanţul lătrând deasupra unor burtiere gata să pleznească de-atâta indignare!
Deasupra tuturor, fâl-fâl, un predoi portocaliu, fost ministru al justiţiei şi dreptului în lei şi oiro, zicea că „acolo s-a sărit puţin calul”. Aşa e, dar, întrebăm şi noi, nu dăm cu parul, cât de mare era calul?
Povestea asta cu examenul de bac ne-aduce aminte de bacul peste râu, care, de regulă, te duce la mal, însă la noi se pare că te duce, cel mult, la mall. Adică niciunde: dacă-ţi prinzi diploma-n