(Răspuns pentru d-na TONI FELCIUC - Vatra Dornei, F. AS nr. 529)
Este de remarcat interesul dvs. pentru "laptele de soia", cu atât mai mult cu cât locuiţi în "patria laptelui" (obţinut chiar în condiţii bio, după cum se zvoneşte prin zonă!). Este foarte adevărat însă că laptele vegetal, a cărui formulă de preparare o căutaţi, este creditat cu valenţe alimentare şi terapeutice net superioare laptelui de vacă (un conţinut mult mai mare de calciu decât al acestuia, ca să dăm doar un parametru), motiv pentru care şi este recomandat (din păcate, mult prea puţin, să zicem doar din neştiinţă) în hrana sugarilor şi a copiilor, ca substitut al laptelui matern (atunci când, din varii motive, alăptarea nu mai este posibilă, cantitatea de lapte este insuficientă sau copilul este alergic la lactoză) sau ca aliment de bază în cazul diabetului.
Cantităţile apreciabile de fosfor şi fier, precum şi prezenţa magneziului, potasiului şi sulfului, transformă laptele de soia într-un medicament miraculos în caz de denutriţie, anemie, convalescenţă, demineralizare, iritabilitate sau surmenaj, efectele sale anabolizante, energizante, remineralizante şi echilibrante celular resimţindu-se, cu aceeaşi intensitate, şi în cazul adulţilor.
Laptele de soia se poate prepara în mai multe moduri, destul de deosebite între ele, atât ca proporţie a ingredientelor folosite, cât şi ca durată şi succesiune a operaţiilor efectuate.
Primul şi cel mai simplu procedeu (promovat de cunoscutul fitoterapeut francez Jean Valnet şi preluat de Elena Niţă Ibrian) prevede macerarea a 150 g boabe în 1 litru de apă timp de 36 de ore, urmată de separarea şi filtrarea părţii limpezi de deasupra ("laptele de soia"). Prin adăugarea aceleiaşi cantităţi de apă, după încă 1 1/2 zile, se obţine şi "mâna a doua", cu nimic mai puţin valoroasă decât prima. Procedând în acest fel, se păstreaz
