Un şef al unei companii sau instituţii de stat câştigă peste 10.000 de euro pe lună, de zece ori mai mult decât preşedintele şi premierul. Guvernul pregăteşte însă o nouă lege a salarizării care, susţin iniţiatorii, va introduce criterii de performanţă în salarizarea celor plătiţi de stat, fără însă a schimba ceva din situaţia descrisă mai sus.
În forma actuală a legii, care stabileşte salariile bugetarilor pe o scală de la 1 la 15 (în care 1 este valoarea salariului minim pe economie şi cel mai mic salariu din sistem), se prevede o plafonare a primelor şi a sporurilor în cuantum de până la 30% din salariul de bază. Ar fi pentru prima oară când, printr-o lege de salarizare a bugetarilor, s-ar evalua performanţa angajaţilor asemenea practicilor din mediul privat.
Până în prezent, „bonusurile“ luate de bugetari constau într-o serie de sporuri negociate la nivel de ramură (cum erau, de exemplu, celebrele sporuri de antenă sau de zâmbet etc.) şi aşa se face că în unele situaţii salariul unui ministru este mai jos decât cel al unui funcţionar, o realitate care de-a lungul vremii a fost criticată, inclusiv în mediile academice, pentru că ea nu este stimulativă nici pentru unii, nici pentru alţii.
Însă situaţia este şi mai interesantă când vine vorba de alte instituţii care în felul lor sunt independente, dar unde, până la urmă, salariile sunt plătite tot din bugetul consolidat, indiferent de regim, rang sau numele instituţiei. În această situaţie sunt instituţii precum CEC Bank, Eximbank, Banca Naţională, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară sau companiile de stat precum este Tarom, unde managerii au salarii de zeci de mii de euro pe lună (chiar dacă în unele cazuri instituţiile au pierderi), dar pentru care legea salarizării nu se aplică.
Cele mai mari salarii ale şefilor din instituţii de stat
Radu Gheţea, preşedin
