La Balvanyos a avut loc vineri dezbaterea pe tema regionalizării. Dezbaterea a adus în prim-plan o temă controversată - dacă este posibil sau nu să se constituie o regiune pe criterii etnice, aşa cum doresc reprezentanţii comunităţii maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

În cadrul dezbaterii despre regionalizare de la Balvanyos, liderii UDMR au pledat pentru înfiinţarea unor regiuni mai mici, cu cel mult 800.000 - un milion de locuitori, fiind de părere cele existente la ora actuală sunt nefuncţionale, iar păstrarea lor ar însemna 'betonarea' unui eşec demonstrat. UDMR vrea o regiune formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş care sunt locuite majoritar de maghiari.

Liderii celorlalte formaţiuni politice maghiare, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania şi Partidul Civic Maghiar, au avut o poziţie radicală, spunând că vor face tot ce este posibil pentru a apăra 'integritatea ţinutului secuiesc', avertizând că vor recurge inclusiv la acţiuni de 'nesupunere civică' dacă nu se va ţine seama de voinţa comunităţii maghiare. Dealtfel, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, condus la nivel naţional de Toro T. Tibor, a anunţat deja că pe data de 20 iulie va organiza mitinguri pro 'ţinutul secuiesc' în peste 100 de localităţi din Transilvania. Aceştia nu au ascuns că doresc autonomia teritorială a acestei zone, regionalizarea fiind doar un prin pas pentru atingerea acestui deziderat, iar pentru a fi şi mai bine înţeleşi vineri l-au întâmpinat pe vicepremierul Liviu Dragnea cu steaguri secuieşti şi pancarte cu mesaje autonomiste.

Ideea unei regiuni constituite pe criterii etnice este categoric respinsă de reprezentanţii comunităţii româneşti din cele trei judeţe, pe considerentul că astfel s-ar crea o 'enclavă etnică' în care românii ar avea un viitor incert. 'Temerea noastră este legată de existenţa în mentalul colectiv