Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat un studiu cu privire la desfăşurarea examenului şi rezultatele obţinute în sesiunea iunie-iulie a examenului de Bacalaureat. Potrivit studiului, a fost un nou prilej pentru opinia publică să critice sistemul educaţional, competenţa şi prestaţia celor care manageriază acest sistem.

Ediţia din 2013 a examenului de Bacalaureat a inclus, din nou, la nivelul retoricii publice, elementele recurente deja pentru ultimii 10 ani: fraudă, şpagă, scandal, anchetă sau proastă organizare.

Elementele de fraudă sunt receptate în mai mare măsură decât în alţi ani, dar percepţia asupra stării învăţământului românesc este în continuă apreciere. Pedepsirea fraudei este tratată diferit de către opinia publică: suntem mai permisivi atunci când vorbim despre părinţi sau copiii lor decât dacă ne referim la profesorii care au luat mită.

Mediatizarea cazului de la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti şi dimensiunea penală a examenului de aici - care au generat o notoritate de 94% - sunt posibile cauze ale faptului ca 31% dintre respondenţi sunt de părere că în acest an au existat fraude la examen, în timp ce în 2012 percepţia fraudelor atingea o cotă de doar 14%, iar în 2011 de 22%.

Profesorii sunt indicaţi de un sfert dintre cei intervievaţi drept principalii factori care generează elementele de fraudă de la examenul de Bacalaureat.

Un sfert dintre participanţii la studiu cred că nici părinţii care au dat mită pentru ca fiii lor să promoveze examenul dar nici elevii în cauză nu ar trebui pedepsiţi pentru aceste fapte, însă 86% dintre respondenţi cred că profesorii care au luat mită ar trebui pedepsiţi.

Aproape un sfert dintre cei chestionaţi (24%) sunt de părere că elevii care au promovat examenul în schimbul unor sume de bani vor reuşi în viaţă

În opinia a peste jumătate dintre responde