Cu toate ca escaladarea confruntarilor armate si luptele politice sunt evenimente ingrijoratoare in Egipt, adevarata problema a acestei tari este, de fapt, economia.
Astfel, orice guvern permanent care va veni la conducerea statului african va fi nevoit sa infrunte o alegere pe care fostul presedinte Mohamed Morsi nu a facut-o niciodata.
Viitorii lideri vor fi fortati sa aplice fie niste reforme economice, menite sa stimuleze cresterea, crearea de noi locuri de munca si comertul, fie sa ramana la actuala forma a politicilor economice, care au dus tara aproape de colaps, dar care ofera subventii masive pentru energie si unele alimente.
Cine a tras, de fapt, sforile in Egipt - Lovitura financiara a armatei
Publicatia The Atlantic noteaza ca asa-numita liberalizare a reformelor nu este perceputa ca un ajutor pentru intreaga populatie a tarii, ci doar pentru cetatenii bogati.
In plus, incapacitatea fostului presedinte Mohamed Morsi de a depasi obstacolele economice a inrautatit situatia Egiptului, fapt ce a dus la iesirea protestatarilor in strada.
Comparativ cu 2011, cifrele denota un dezastru: cresterea economica a ajuns la -2%, de la +6%, somajul a urcat la 13%, de la 9%, in timp ce deficitul bugetar s-a dublat, de la 110 miliarde de dolari, la 230 miliarde de dolari.
De altfel, o patrime din buget reprezinta ajutor social pentru populatia saraca, care a ajuns la aproape jumatate din total.
Turismul s-a prabusit din cauza protestelor violente, penele dese de curent au lasat egiptenii in intuneric, devalorizarea monedei a dus la cresterea preturilor pentru importurile alimentare, in timp ce zona neagra acopera 40% din totalul activitatilor economice, iar coruptia inca infloreste.
Consilierul prezidential Iulian Chifu: Ce s-a intamplat si ce urmeaza in Egipt Intervi
