„Un mare poet original“, „un uluitor fenomen liric“, care „i-ar încânta pe Paul Valery şi pe umilul ţăran din Bretagne“ (Streinul), dar şi viitor deţinut politic, Teofil Lianu a publicat cărţile de versuri „Rod“ (1933), „Stampe în lumină“ (1933), „Cer valah“ (1934), „Curcubeu peste ţară“ (1937), „Cântecele s-au scuturat peste file“ (1937), „Cartea Stihurilor“ (1942), „Carte de cruciat“ (1943), „Ascultaţi ce spune vântul“ (1958), „Cântăreţii nopţii“ (1961) şi „La poartă la Ştefan cel Mare“ (1985).

„Un mare poet original“, „un uluitor fenomen liric“, care „i-ar încânta pe Paul Valery şi pe umilul ţăran din Bretagne“ (Streinul), dar şi viitor deţinut politic, Teofil Lianu a publicat cărţile de versuri „Rod“ (1933), „Stampe în lumină“ (1933), „Cer valah“ (1934), „Curcubeu peste ţară“ (1937), „Cântecele s-au scuturat peste file“ (1937), „Cartea Stihurilor“ (1942), „Carte de cruciat“ (1943), „Ascultaţi ce spune vântul“ (1958), „Cântăreţii nopţii“ (1961) şi „La poartă la Ştefan cel Mare“ (1985).