De cand a ajuns prim-ministru, Victor Ponta (foto) pare a nu intelege cu ce se mananca o astfel de functie importanta in stat intr-o democratie ca la mama ei, adica adevarata. Declaratiile premierului legate de anumite procese in justitie cu rezonanta publica arata ca, pentru Victor Ponta, a fi premier este mai degraba o joaca de-a hotii si vardistii, intr-o democratie aproximativa, in care nu conteaza ce spui in public, important e sa te alegin un ghiseft electoral.
L-am auzit pe actualul prim-ministru declarandu-si speranta ca Adrian Nastase va fi eliberat rapid din penitenciar. N-a fost sa fie! A spus apoi ca ii pare rau ca Gigi Becali sa fie condamnat. Iar n-a fost fie! Iar acum, in cazul Transformatorul, a declarat fara retinere ca spera ca Relu fenechiu sa fie achitat. Nici acum n-a fost sa fie! Ma intreb daca premierul va proceda la fel in prejma sentintei lui Dan Voiculescu. Va spune si atunci “Sper ca domnul Voiculescu sa nu fie condamnat”?
Din doua una: ori Ponta are gura spurcata si tot ce spune iese taman pe invers (din respect pentru virtutile Mamei Omida si daca chiar ii pasa de soarta inculapatilor, ar face mai bine sa taca); ori, pur si simplu stie ca respectivii vor fi condamnati si le plange pe umar in avans, din populism ieftin si din solidaritatea cu victima, tactica ieftina, dar cu mare priza la inima electoratului slab de inger si usor de aburit.
De ce i-o fi atat de greu unui prim-ministru poliglot- care se pretinde absolvent eminent de Drept si cu studii de doctorat bifat pe bune -, sa invete una dintre lectiile cele mai simple din abecedarul discursului public occidental in materie de justitie? Habar n-am! Dar pana si Gigi Becali daca ar fi in locul sau cred ca s-ar comporta mai “fair’ in public. Intrebat ce parere are de cazul unui politician cu dosar de inculpat, nu i-ar fi prea dificil sa invete cateva fraze de genul: “
