O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri
de Neagu Djuvara
Humanitas, 2010
Consider că trebuie să mă acomodez trendului acestei veri şi să îi supun pe cititori unui mic test (de istorie!). Mi se va ricana că aceasta nu e o rubrică de filozofia istoriei, ci de beletristică. Sau poate mi se va argumenta că istoria nici măcar nu mai e la modă, la ce bun să memorizăm evenimente şi personalităţi, dac-avem Wikipedia la un click distanţă!?
Şi totuşi, am convingerea că istoria reprezintă o oglindă a viitorului, necesara privire înapoi, asimilarea unor lecţii istorice deschizându-ne viziunea justă asupra viitorului, tot ea ne poate ajuta să evoluăm, să ne reevaluăm punctele slabe ca şi pe cele puternice. Unde mai pui că studiile semnate de istoricul Neagu Djuvara au farmecul unei cronici aşternute cu stil şi cu grijă pentru cuvinte, dincolo de revelarea unor adevăruri uitate sau insuficient cunoscute.
Aşa cum o spune titlul, parcurgem o istorie concentrată, esenţializată, surprinzând cronica poporului român pe cel puţin trei mii de ani, carevasăzică de dinainte de geto-daci şi până în prezent. Desigur că Neagu Djuvara îşi etalează o excelentă capacitate de sinteză şi de selecţie. Pentru mine una, lectura aceasta a reprezentat nu doar un exerciţiu de lifting al culturii generale proprii, dar mai ales mi-a oferit surpriza unor updatări ale informaţiei istorice. Pe de altă parte, am descoperit aici elemente pe care nu le-am cunoscut în trecut şi care mi se par perfect valabile astăzi.
Vă voi împărtăşi câteva din micile revelaţii de care pomeneam şi care au făcut deliciul lecturii mele. Ei bine, ştiaţi că actualul teritoriu al ţării era ultraîmpădurit în trecut, astfel încât aveam păduri până şi în Teleorman (Deli Orman, ,,pădure nebună’’ în limba cumană)? Ştiaţi că Traianus şi armatele romane au fost atrase mai ales de aurul Da
