Municipiul are unul dintre cele mai mari stocuri dintre marile oraşe ale ţării, şi conduce în topul cu suprafaţe care urmează să fie livrate, arată un raport al Jones Lang Lasalle.
Investitorii de birouri se orientează spre polii universitari, preiau pentru reconversii foste platforme industriale şi fac demersuri pentru obţinerea de certificări oficiale de clădiri verzi pentru noile parcuri de afaceri, arată analiza companiei de consultanţă John Lang Lasalle (JLL).
În directă conexiune cu piaţa spaţiilor de birouri, prezenţa universităţilor este principala atracţie pentru multinaţionalele în căutare de angajaţi, iar Clujul este menţionat ca hub universitar, alături de Bucureşi, Iaşi, Timişoara. „În timp ce dezvoltatorii din sectorul industrial îşi amplasează proiectele în toată ţara, dezvoltatorii de birouri preferă să construiască în Bucureşti şi în cele mai mari oraşe secundare, cele cu îndelungată tradiţie universitară", specifică specialiştii imobiliari. Potrivit unui raport din primul semestru din 2013 al JLL, cele mai mari stocuri de spaţii moderne de birouri se găsesc la Cluj şi Iaşi, cu o estimare de 120-150.000 mp, urmate de Timişoara (90-110.000 mp), Braşov (80-90.000 mp) şi Târgu Mureş (50-70.000 mp). O tendinţă pe piaţa de birouri o reprezintă demersul investitorilor de a realiza clădiri verzi, cu certificare oficială internaţională.
Motivele ţin atât de legislaţia europeană, cât şi de interesul dezvoltatorilor pentru eficienţa energetică şi atragerea de chiriaşi. Amintim că la Cluj, dezvoltatorii celor mai mari proiecte de birouri au demarat procedurile de certificare şi, mai mult, chiar proprietarii de clădiri deja operaţionale vor să îşi pună oficial „verde" pe imobile. O altă linie comună pe care merg dezvoltatorii de birouri o reprezintă preferinţa pentru preluarea de foste spaţii de producţie şi reconversia acestora. „Oraşele di
