De la încasările bugetare la investiţiile străine şi de la piaţa muncii la sistemul de învăţământ superior, toate sunt afectate, într-un fel sau altul, de rata scăzută de promovabilitate
În cele cinci sesiuni de bacalaureat (trei de vară şi două de toamnă) organizate în perioada 2011-2013, numărul celor promovați a fost de 316.000, cu peste 50.000 mai mic decât în cele patru sesiuni din 2009-2010. Cea mai plauzibilă cauză este introducerea unui sistem mult mai strict de supraveghere, care a făcut ca rata promovabilităţii să se prăbuşească de la 81,5% în 2009 la 45% în 2011 și 2012. Anul acesta, când sesiunea de examinare a fost pregătită şi administrată în totalitate de reprezentanţii noii puteri, generând şi un scandal de proporţii legat de descoperirea unui sistem de fraudă instituţionalizată, rata promovabilităţii a crescut cu circa zece puncte procentuale, fiind însă în continuare mult sub nivelurile atinse până prin 2009.
„Rata redusă de promovabilitate a bacalaureatului din ultimii ani reduce numărul de candidați eligibili pentru anumite industrii ce necesită studii medii, precum comerț și logistică, unde procesele de recrutare și selecție sunt din ce în ce mai lungi“, arată Adrian Stanciu, CEO al Smartree România. Iar această realitate ar putea duce în anumite situații chiar la descurajarea investitorilor străini sau, în orice caz, la încurajarea cu precădere a acelor investiții care au nevoie de forță de muncă mai slab calificată.
Click pentru mărire
În același timp, precizează Stanciu, „există instrumentele prin care absolvenții fără studii medii pot fi integrați pe piața de muncă“. De exemplu, angajarea lor în munca temporară le poate asigura șansa dobândirii de experiență profesională și poate constitui un început al unui proces mai îndelungat de colaborare cu o companie, mergând până la angajarea pe
