In prima sa luptă pentru un loc de consilier local în oraşul american Jersey City, , în 2005, Steve Fulop, tânărul cu origini româneşti care se întorsese recent de pe frontul din Irak, a avut de trecut un obstacol suplimentar. Dincolo de faptul că înfrunta un adversar mult mai bine cotat, cu un spate politic redutabil, Fulop, care avea pe atunci 28 de ani, a găsit cu greu finanţatori pentru campanie. Motivul: multe firme din oraş se temeau de represaliile primarului.
Puţinii patroni care au avut curajul să parieze pe el au făcut-o practic pe ascuns. Una dintre tacticile inovative, nota New York Times, a fost „decizia de a nu distribui postere electorale susţinătorilor (pe care aceştia să le afişeze în geam, după cum se practică adesea în SUA – n.m.), pentru a evita, spune Fulop, ca aceştia să devină ţinta curiozităţii subite a inspectorilor primăriei“.
Adevărata sa bătălie a început însă după ce a devenit consilier. Şi a fost una profund inegală. Nouă – restul consilierilor, plus primarul – contra unu. Primul obiectiv a fost să le demonstreze celor ce îl votaseră că a meritat încrederea lor. De aceea, a început să atace fundamentul incompetenţei şi ineficienţei: corupţia, privilegiile şi legăturile de clan ale celor ce conduceau tot ce mişca în oraş.
Vreme de patru ani, a pus consecvent pe masa Consiliului Local propuneri care au stârnit furia colegilor săi, a şefilor de servicii coordonate de primărie şi chiar a sindicatelor:
• Nici o persoană să nu mai poată avea două slujbe plătite din bani publici.
• Firmele care au contracte publice să nu poată dona bani pentru campania electorală a unui anumit candidat.
• Închiderea regiilor autonome care servesc aproape exclusiv pentru recompensarea clientelei politice a primarului şi a consilierilor şi preluarea responsabilităţilor de către primărie.
• Angajaţii cu maşini de ser
