Christine Lagarde, la întâlnirea de ieri cu premierul Victor Ponta. Sursa foto: gov.ro Economia este „macrostabilizată“, dar letargică. De unde pot veni sursele de creştere fără finanţare străină şi cu băncile în blocaj?
Christine Lagarde, directorul general al FMI, ţine astăzi un discurs la BNR care se va concentra pe identificarea unei noi paradigme de creştere economică pentru regiune şi pentru România, într-un context internaţional caracterizat prin creştere economică lentă, volatilitate ridicată pe pieţele financiare şi un declin al investiţiilor.
Dar întrebarea cea mai mare este cum poţi avea creştere economică în condiţiile în care băncile străine au oprit finanţările din decembrie 2008 încoace, investitorii vin numai la salarii mici sau în căutarea unor oportunităţi speculative, iar multinaţionalele au investit de ajuns şi acum încep să-şi retragă şi profiturile şi capitalul. Are România resurse interne pentru creştere economică sau va rămâne prizoniera îndatorării externe?
Discursul şefei FMI vine la puţin timp după ce Fondul a înrăutăţit prognozele privind creşterea economiei globale atât pentru 2013, cât şi pentru anul următor, ca urmare a cererii de consum mai slabe, a încetinirii înregistrate de mai multe economii emergente importante, precum şi din cauza recesiunii mai pronunţate din zona euro. Pentru 2013, Fondul a revizuit proiecţia privind avansul economiei mondiale de la 3,3%, cât estima în aprilie, la 3,1%, aceeaşi rată înregistrată şi anul trecut. Economia zonei euro s-a contractat continuu din al patrulea trimestru din 2011, iar şomajul a atins cota record de 12,2%. Estimările privind Europa Centrală şi de Est au fost menţinute de FMI la nivelul din aprilie, de 2,2% pentru acest an şi de 2,8% pentru 2014.
România a devenit în primăvara anului 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniu