Valoarea depozitelor constituie de nerezidenţi pe termen mediu şi lung a atins un minim de 6,9 miliarde de euro în luna mai, cu un miliard de euro mai puţin decât în luna ianuarie a acestui an
Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor, în fapt o formă de finanţare a băncilor locale de către centralele din străinătate, a scăzut cu un miliard în cinci luni. La nivelul lunii mai, indicatorul arăta doar 6,9 miliarde de euro, în comparaţie cu peste 7,9 miliarde cât era în ianuarie 2013. Este, de altfel, cel mai mic nivel înregistrat de la începutul crizei. Valoarea maximă a depozitelor constituite de nerezidenţi a fost atinsă în anul 2009 când aproape 9 miliarde de euro stăteau în băncile locale sub formă de depozite mai lungi de 2 ani constituite de băncile străine. În fiecare lună din primele cinci ale acestui an, depozite băncilor străine au scăzut ceea ce arată că interesul pentru piaţa locală este în declin. Depozitele mai vechi au ajuns la scadenţă iar străinii au ales să nu mai constituie altele noi. Constituirea de depozite pe termen de minimum doi ani a fost forma preferată de acţionarii majoritari străini pentru a sprijini subsidiarele din România în condiţiile în care liniile de credit au fost sistate aproape complet de la începutul crizei.
Băncile, lovite de restanţe
Deşi a înregistrat o uşoară creştere a activităţii, sistemul bancar a resimţit din plin efectele crizei internaţionale, iar principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit au consemnat o înrăutăţire; astfel, rata riscului de credit a crescut până la 29,9 la sută (de la 23,3 la sută la finele lunii decembrie 2011), arată raportul BNR pe 2102. Deteriorarea acestui indicator s-a datorat îndeosebi constrângerilor asupra situaţiei financiare a clienţilor, în contextul unei creşteri economice modeste.
De asemenea, rata creditel
