Lucrări ale lui Ion Grigorescu, reprezentant de seamă al artei contemporane româneşti, sunt prezente în luna iulie, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), în cadrul expoziţiei Mircea Cantor: Q.E.D. Icoana „Sfânta Cruce” a fost realizată special pentru acest eveniment.

Ion Grigorescu este cel de-al patrulea invitat în „Camera de oaspeţi”, un spaţiu integrat expoziţiei Mircea Cantor: Q.E.D, ce găzduieşte în fiecare lună lucrarea unui artist, prieten sau artizan, care împărtăşeşte aceleaşi afinităţi cu Mircea Cantor. Înaintea lui Ion Grigorescu, au fost invitaţi să îşi expună lucrările: Rudolf Bone (aprilie), Greta Brătescu (mai) şi Gabriela Vanga (iunie).

Sexualitatea şi politica, printre temele abordate de Ion Grigorescu în perioada comunistă

Artistul Ion Grigorescu (n. 1945) a fost opozant al regimului comunist şi a promovat arta „clandestină” – făcea pe ascuns diverse experimente artistice, cum ar fotografiile şi filmele care prezentau corpul nud. Câteva lucrări cu tentă politică au fost expuse, dar membrii Partidului Comunist le-au criticat vehement.

De exemplu, în 1974, artistul conceptual a expus fotografii după televizorul alb-negru, care difuzau demonstraţia de la 23 August, dar, după cum a declarat Ion Grigorescu într-un interviu acordat revistei LiterNet, „asemenea iniţiative nu au mai fost permise, căci astfel de documente puteau veni doar din partea oficiilor de propagandă”.

Artistul a mai spus că istoricul Mihnea Berindei i-a propus în 1977, în timpul unei scurte şederi în Paris, să rămână în capitala Franţei şi să facă artă acolo. Însă Ion Grigorescu a refuzat: „Nu, prefer să mă duc acasă. Îmi fac arta acasă. Aicea e oarecum prea simplu, prea fără gust. Acasă e mai greu... ”.

După 1982, cu toate că lucrările artistului nu mai cuprindeau nimic politic, nu a ma