Publicaţii arse în mai 2009
În 25 iunie 2013 s-au împlinit 58 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României (BNaR). Este biblioteca fără firmă sau „Biblioteca Samsung”, de care am scris, cu mâhnire, cu câteva luni în urmă. Din curiozitatea de a afla ce se întâmplă în impozanta clădire de sticlă din Unirii 22, presupusă a fi sediul tezaurului naţional de carte şi publicaţii, am stat de vorbă cu un bibliotecar care şi-a iubit atât meseria, cât şi instituţia, Biblioteca Naţională. Este vorba de Vali Constantinescu, bibliotecar S1A (gradaţia maximă) în BNaR timp de 42 de ani, absolventă a Facultăţii de Limbă şi Literatură Franceză din cadrul Universităţii Bucureşti. Un bibliotecar conştiincios, pentru care Biblioteca a fost a doua casă. Şi-a cunoscut soţul, pe Theodor Constantinescu, în bibliotecă, el fiind, poate, cel mai vechi cititor al Bibliotecii Naţionale, din anul 1963, adică de 50 de ani. Cei patru copii ai familiei Constantinescu au ştiut de mici ce înseamnă o Bibliotecă Naţională. Din clasele primare până la terminarea studiilor universitare, toţi au frecventat biblioteca; aici îşi făceau temele, învăţau în sălile de lectură, ştiau de mici să caute o carte. Cu durere în suflet, dar cu deplină responsabilitate, Vali Constantinescu, cu o experienţă de 21 de ani înainte de 1989 şi alţi 21 după 1990, ne-a acordat următorul interviu.
„Avem o clădire nouă, dar nu putem spune că avem o bibliotecă naţională funcţională pentru secolul 21”
Mulţi români nu cunosc istoricul Bibliotecii Naţionale, dar şi mai mulţi nu ştiu ce se întâmplă în spatele pereţilor de sticlă ai clădirii destinate să găzduiască tezaurul de carte al ţării. Care sunt problemele BNaR?
Ca să vorbim de toate problemele Bibliotecii Naţionale ar trebui să umplem pagini întregi. Biblioteca Centrală de Stat a luat fiinţă în anul 1955. Înfii
