La 6 ani, Alexandru Ioniţă primea primul său tricou vişiniu. Unul cu număr cusut pe spate pe care trebuia să demonstreze că-l merită după ce i s-a făcut cunoştinţă cu o minge „de piele“. Din coada de preşcolari recomandaţi de profu’ de sport, părinţi sau vecinu’ rapidist de la parter, Ioniţă a meritat tricoul. „Ia-l, îl speli şi mâine te întorci cu el. Avem meci!“, i-a spus Sandu Neagu.
La 13 ani, cineva a vrut să-i ia tricoul! „E prea gras“, a fost motivul pentru care dolofanul cu tehnică bună şi fălci neregulamentare trebuia dezbrăcat de bluza vişinie. S-a opus acelaşi Sandu Neagu şi băiatul care învăţa pentru capacitate a putut să dribleze în continuare.
Un gol de două milioane de euro
La 16 ani, într-un meci cu FC Braşov din ultima etapă, Ioniţă a primit primul tricou pe care îi era scris şi numele. Alexandru Ioniţă. Şi un doi roman. Mai era un Alexandru Ioniţă, el trebuia numerotat.
La 18 ani, înaintea unui meci „de baraj“, magazinerul echipei i-a oferit un alt tricou. Acum, pe spate era numărul 10, dar dispăruse „doi-ul“ roman. „Ia‑l, e al tău, ştiu că într-o zi o să ajungi un mare fotbalist“. După 91 de minute în care a purtat tricoul în care în trecut transpirau Liţă Dumitru, „Bimbo“ Paraschiv, Ion Ion, Goanţă, Lupu sau Iulian Chiriţă, Ioniţă a reuşit să înscrie golul care a schimbat istoria recentă a Rapidului. Într-un fotbal mercantil, golul lui Ioniţă are o valoare de două milioane de euro, bani de la televiziuni, sponsorii unui fotbal în care numerele de pe tricou sunt precum cele de la bingo. După golul de aseară, Ioniţă a arătat că este pregătit oricând să dea şi o bară frumoasă.
De ce n-a fost televizat barajul
Barajul Rapid - Chiajna a trezit un interes uriaş, iar multă lume a fost surprinsă că meciul nu a fost televizat. Motivul e simplu: FRF a ţinut de preţ, refuzând oferta primită de la D
