*Prolificul Nicolae Ariton nu-şi mai vede capul de proiecte literare
Când intrarea e liberă la un eveniment cultural şi produsul promovat e gratuit, condiţiile de reușită sunt mari din start. Dacă autorul captează atenţia de la început, iar muşterii tac smirnă, izbânda e sigură.
Aşa a fost nemaipomenita întâmplare a lansării celui de-al doilea volum din seria „Tulcea, la 1870”: „Nemaipomenitele întâmplări trăite de Nichifor de Carpat şi Said Paşa”. Ca de obicei, de serviciu cu recenzia a fost profesorul Gheorghe Bucur, de altfel sfetnicul sintactic al autorului, inginer la bază, Nicolae Ariton.
Un alt inginer, Constantin Hogea, a deschis evenimentul printr-o păţanie relatată de maestrul Radu Beligan, trimitere la costul… zero al cărţii: „Gratis, dar cu ce preţ?”. Din punct de vedere strict bănesc, gratuitatea cărţii se datorează finanţării proiectului literar de către Primăria Tulcea.
„Formaţia realistă şi profesia de inginer informatician sunt premise care îl îndreaptă pe cercetător pe făgaşul rigorii”, a început prezentarea profesorul Bucur. „… Carte de popularizare în fond, lucrarea de faţă este una de graniţă, justificându-se caracterul dual al lucrării, ştiinţific şi literar. Latura ştiinţifică este dată de rigoare şi precizie, aspectul literar rezultă din participarea afectivă a autorului, din modul de prezentare şi din valoarea stilistică a limbajului, controlat şi temperat totuşi”, este descris cu măiestrie stilul.
Despre povestea în sine nu scoatem nicio vorbuliţă, vă lăsăm în ghearele febrile ale curiozităţii. Redăm numai recunoaşterea sinceră a profesorului Nicolae Ariton: „… ultimul personaj pe care l-am descoperit şi faţă de care am făcut o pasiune fulgerătoare şi iremediabilă a fost Nichifor de Carpat”. La mai multe asemenea pasiuni, domnule profesor! De altfel, în octombrie va fi lansat romanul istoric „Pierdut în Tulcea”,
