Cea de-a IX-a ediţie a Taberei de creaţie de la Păltinoasa, organizată din iniţiativa şi în gospodăria meşterului cioplitor Toader Ignătescu, se desfăşoară în perioada 8-14 iulie.

La tabără participă 15 artizani şi meşteri populari din România şi din Republica Moldova care practică mai multe meşteşuguri tradiţionale, printre ei numărându-se Grigore Păsternac, Vitalie şi Galina Grumeza, Ştefan şi Anişoara Ciumaşu din Republica Moldova, Dan şi Ivona Horgan din Bârlad, Silvia şi Smaranda Cozmâncă din Iaşi, Leonte Năstase din Constanţa, sucevenii Nicolae Gheorghian şi Bolek Majerik.

În tabăra instalată la intrarea în Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăţ, te întâmpină la intrare, chiar lângă drumul ce duce spre Cacica, meşterii cioplitori. Ei spun că lucrează „la şosea” pentru ca cei care trec să poată poposi câteva minute sau chiar mai mult pentru a admira cum se lucrează şi ce se lucrează.

Chipul unui dac va trona la intrarea în Păltinoasa dinspre Cacica

Bolek Majerik, un român cu sânge polonez este unul din autorii pieselor de şah realizate anul acesta în parcul din centrul oraşului Gura Humorului, în cadrul Târgului meşteşugarilor. El lucrează la un cap de dac.

“Prietenul nostru din Republica Moldova, Ştefan Ciumaşu, care este un maestru în arta sculpturii în lemn, a făcut un cap de lup, lupul de pe steagul dacic. În spiritul dacic care este aici m-am hotărât să fac un cap de dac. Am adus blocul de piatră şi m-am apucat de lucru. Piatra este de aici din regiune, este piatră de gresie, un sediment de mii de ani de nisip marin şi care are o memorie ancestrală. Sculpturile în piatră sunt altceva decât memoria lemnului. Se foloseşte daltă şi ciocan, trebuie purtată mască şi ochelari. În momentul în care valul globalizării ne atacă spiritual şi fizic, chipul unui rege dac este singura şansă, ca în Epigonii lui Eminescu, să n