Nevoile de investiţii ale României, în special în infrastructura rutieră şi cea de cale ferată, sunt estimate la 32 de miliarde de euro

'Cu toţii suntem mândri de succesul la export al companiei Dacia. În prezent, Dacia livrează anual la export peste 300.000 de maşini sau componente care urmează să fie asamblate în celelalte fabrici Dacia din Maroc, Rusia, India sau Columbia. Câţi ştiu, însă, că cele aproximativ 25 de trenuri încărcate cu autoturisme care pleacă de la fabrica din Mioveni, săptămânal, pe ruta Craiova - Lugoj - Nădlac fac până la graniţa cu Ungaria 30 de ore? Adică, tot atât cât le ia să ajungă mai departe către consumatorii din Europa Occidentală. Practic, trenurile circulă în România cu viteze ca pe vremea lui Caragiale'', a remarcat Vasile Iuga, country manager partner la PwC România, într-un seminar dedicat parteneriatului public-privat.

În afara fondurilor europene, o parte din necesarul de investiţii în infrastructură ar putea fi acoperit prin atragere de finanţare privată, de aceea este nevoie de o Lege a Parteneriatului Public Privat modernă, flexibilă şi funcţională.

În plus, implicarea sectorului privat ar aduce şi expertiză tehnică şi capacitatea de management de proiect necesare pentru derularea unor mari proiecte de infrastructură.

'Până în prezent, România a avut două starturi ratate în materie de PPP. Atât legea din 2006, cât şi cea din 2010, s-au dovedit inaplicabile. Spre exemplu, interdicţia de a participa cu fonduri publice, atât la realizarea investiţiei, cât şi pe perioada de operare a acesteia, a făcut aproape imposibilă structurarea financiară a proiectelor, pentru că nu toate proiectele pot fi viabile doar prin încasările de la utilizatori', a explicat Iuga.

În contextul procesului de modificare a legislaţiei privind PPP, reprezentantul PwC a apreciat că ''este îmbucurător