Zilele trecute a aparut stirea in Ziare.com despre deputatul Mihai Sturzu propunand legea voluntariatului in Romania. Subiectul imi este drag si trebuie discutat pe indelete, deoarece voluntariatul este unul dintre mijloacele prin care comunitatile locale devin foarte puternice.

Imi aduc aminte de o alta stire publicata cu vreo cativa ani in urma in Romania, care a produs senzatie, insa nu si urmari. Un sat a fost afectat de inundatii si un pod care facea legatura intre cele doua parti ale satului a fost stricat.

Oamenii s-au saturat asteptand ca autoritatile centrale sau locale sa-i ajute sa repare podul si si-au luat soarta in propriile maini. Au pus mana de la mana si au iesit cu mic cu mare si si-au reparat podul singuri.

Consider ca a fost un moment istoric si m-a facut sa ma simt mandru de Romania, la vremea respectiva. Pacat numai ca nu exista un cadru legislativ care sa incurajeze astfel de initiative.

Legea promovata de Mihai Sturzu pare sa fie adresata doar recunoasterii voluntariatului ca experienta profesionala, insa trebuie sa contina mult mai mult.

Pentru a anticipa efectele unei astfel de legi in Romania, voi relata efectele voluntariatului peste Ocean.

Voluntariatul peste Ocean

In comunitatile suburbane americane, mai ales in cele din mijlocul Americii, oamenii sunt extrem de solidari. Daca te vad pe strada, chiar daca nu te cunosc, te saluta. Numai prin satele romanesti mai vezi un astfel de obicei.

Comunitatile organizeaza petreceri locale pentru ca vecinii sa se cunoasca mai bine. Fiecare aduce cate ceva de mancare sau alte lucruri necesare (se numeste potluck), si se incing gratarele in petreceri de comunitate.

Daca vreun vecin activ in comunitate are o problema, restul comunitatii sare in ajutor. Mai mult, comunitatile se organizeaza si isi