Saptamana trecuta, Rusia si China au incheiat exercitiile militare comune desfasurate in Marea Japoniei, cele mai mari manevre maritime organizate vreodata de Beijing cu partenerii lui straini. Evenimentul s-a produs pe fondul nemultumirii tot mai pronuntate a americanilor fata de actiunilor Moscovei si Beijingului de blocare a eforturilor Consiliului de Securitate a ONU impotriva regimului sirian. Manevrele au intarit nelinistea SUA vizand aparitia unei axe antiamericane formata de cele doua mari puteri autoritare.
Cresterea schimburilor comerciale din ultimii ani a condus la o imbunatatire a relatiilor dintre China si Rusia, care au rezolvat vechi divergente frontaliere, iar intalnirile la nivel inalt intre liderii celor doua state au devenit tot mai frecvente. O colaborare in spatele careia se ascund insa profunde disensiuni. Totusi, fie si cea mai mica greseala din partea SUA poate transforma temerile americane in realitate, scrie The New York Times.
Moscova si Beijing obisnuiesc sa catalogheze relatiile lor drept parteneriat strategic multilateral, dar aceasta cooperare are, in general, un caracter tactic. Sunt doua state care privesc lumea de pe pozitii diferite. China este o putere in plina consolidare, cu o economie care se dezvolta rapid, orientata spre export si care vrea sa obtina maxim de profit din globalizare. Rusia este un stat petrolier, care incearca sa se izoleze in fata schimbarilor.
Moscova se straduieste in fel si chip sa scoata in evidenta parteneriatul ei cu Beijing, in special pentru a arata lumii ca Rusia inca mai conteaza pe plan mondial. China priveste parteneriatul ca mijloc economic de a tine Rusia la distanta. In cele mai importante pentru ele regiuni ale lumii, Rusia si China sunt, mai degraba, adversari decat aliati. In Asia Centrala, spre exemplu, China impinge treptat, cu forta ei economica, Rusia in a
