NASA a făcut publice ultimele cercetări vizavi de Sistemul nostru Solar şi anume că acesta are coadă, la fel ca o cometă.

În 21 octombrie 2008, NASA lansa un program şi un aparat spaţial numit IBEX (Interstellar Boundary Explorer), pentru a cerceta spaţiul dintre sistemul solar şi galaxie, sau mai bine zis marginile sistemului nostru solar, vântul solar care se manifestă la marginile sistemului solar, dar mai ales să identifice cauzele micşorării cu 25% a protecţiei sistemului solar faţă de razele cosmice. Vântul solar este constituit din particule încărcate magnetic, care sunt eliminate din soare cu o viteză de un milion mile pe oră. Aceste particule formează un scut protector împrejurul sistemului nostru solar, cam aşa cum stratul de ozon protejează pământul, filtrând 90% din radiaţiile cosmice care se îndreaptă asupra sistemului nostru solar. Nimeni până în acest moment nu ştia ce se petrece la marginea sistemului solar, acolo unde sistemul solar atinge spaţiul interstelar.

După ani de cercetări şi date culese de IBEX, un dispozitiv octogonal de 5,84 m, s-a reuşit realizarea unei hărţi a limitei sistemului solar şi astfel s-a constatat că sistemul nostru solar are coadă, la fel ca şi cometele.

Pe data de 10 iulie 2013 NASA făcut publice rezultatele cercetărilor efectuale cu ajutorul IBEX şi a analizelor şi simulărilor de laborator ajungând la concluzia că soarele are coadă, numită heliocoadă, formată de particulele emanate de soare la întâlnirea cu particulele interstelare şi radiaţiile cosmice. Când atomii neutri lenţi de origine cosmică se întâlnesc cu particulele încărcate magnetic ce emană din soare, fac schimb de electroni formând particule încărcate, dar lente şi atomi neutri rapizi care nemaifiind atraşi de câmpul magnetic se îndreaptă aleatoriu într-o direcţie necontrolată. Acest fenomen creează coada soarelui care se formea