Un studiu al World Economic Forum, desfăşurat în 140 de ţări, plasează România pe locul 138 din 140 la capitolul „starea drumurilor”, doar Haiti şi Moldova fiind sub noi. Cu mult în faţa sa se află ţări ca Bangladesh, Burkina Faso, Burundi sau Kîrghistan. Dar oare chiar aşa stau lucrurile? Chiar suntem cei mai proşti dintre cei mai proşti?
Acest studiu al World Economic Forum ne plasează pe locul 138 din 140 la capitolul „mărimea şi efectul taxelor”, pe locul 130 la capitolul „calitatea reţelei de transport rutier (autobuze, trenuri, taxiuri etc)”, pe locul 134 în privinţa „calităţii infrastructurii portuare”, locul 129 privitor la „sustenabilitatea industriei de turism” şi – în general – pe ultimele locuri în privinţa multora dintre elementele cheie care fac ca o ţară să fie percepută ca una primitoare pentru turişti.
Căci acest studiu este făcut în special pentru a vedea cât de bună este o ţară pentru călătorii care ar dori să o viziteze – cât de uşor vei călători în ea, dacă vei fi în siguranţă, ce calitate au hotelurile, drumurile, porturile, aeroporturile, cât de mari sunt taxele, cât de previzibile sunt autorităţile şi aşa mai departe.
La nivel general, România se clasează pe locul 68 din 140, cu 5 locuri mai prost decât acum doi ani. În Europa, mai prost decât noi stau doar Macedonia, Ucraina, Albania, Armenia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi, evident, Moldova, clasată mereu printre ultimele în toate aspectele. Bulgarii sunt pe locul 50, iar ungurii pe 39. Să menţionăm că cinci dintre aceste ţări mai „slabe” decât noi au avut războaie sau alte conflicte armate pe teritoriul lor în ultimii 20 de ani? Ce ne face totuşi să fim atât de slabi la atâtea capitole încât să fim alături de pleava lumii, de ţările lumii a treia – ba chiar sub ele? Să facem un pic de lumină în acest raport, iar concluziile s-ar putea să nu ne convină. Problema e simplă: