- Social - nr. 137 / 16 Iulie, 2013 Ne apropiem cu pasi repezi de un sfert de veac de la Revolutia Romana cand am schimbat oranduirea, am instalat democratia si noi suntem inca pe nicaieri. Radacinile trecutului au fost prea puternice pentru a opri dezastrul. Dar psihologia sociala se schimba doar aparent. Odata cu valul s-au produs si multe greseli, unele de neiertat, mai ales in sfera ruralului, cand la un semnal am atomizat marile tarlale pline cu grane in 45.600.000 de parcele, iar acum luptam din greu pentru reaglutinarea terenurilor si refacerea unor cooperative si ferme asociative pentru a rezista pretentiilor actuale europene. Locuitorii satelor sunt in deruta, si-au pierdut identitatea, mai ales atunci cand apar vesnicele intrebari: cine sunt taranii? Cati tarani mai avem? Ce este fermierul? Ce este muncitorul agricol? Cine sunt oamenii de afaceri din agricultura? Mai avem inca o multime de sate, candva 13.000, in prezent vreo 10.000, si ne mandrim cu ele, deoarece constituie matricea existentiala si spirituala a poporului roman, talpa tarii si bogatia suprema. La ora actuala, un procent important de 43% din populatia tarii locuieste la tara. Dar, nu toti sunt tarani. Ei mai sunt 20-30%. Regimurile politice care s-au perindat in Romania dupa 1989, partidele politice au folosit din plin aceasta masa de votanti, li s-au promis multe, dar s-au realizat prea putin. Dimpotriva, nivelul de saracire a populatiei a crescut, somajul rural este accentuat, locurile de munca din sfera oraselor s-a redus substantial odata cu masacrul industriei autohtone. O parte a populatiei s-a intors de la orase la sate, pentru a injgheba o serie de afaceri in agricultura. Dar in continuare domina fermele (gospodariile) de subzistenta in procent de 85-90%, cu suprafete de teren de 3,5 ha si cu 2-3 animale. S-au dezvoltat insa si ferme de mare capacitate, ferme moderne, asociative ce