• cîteva mii de cîini fără stăpîn vietuiesc pe străzile municipiului Piatra Neamt • care e povestea vietii lor e greu de spus, dar unii au un traseu clar, ajungînd la padoc pentru sterilizare, după care tot pe drumuri vagabondează • multe patrupede ajung în oras aduse din alte zone, în vreme ce alti cîini sînt „pietreni“, provenind din curtile oamenilor si de la firme • 147 de lei se scot de la bugetul local pentru sterilizarea unui maidanez • Cîinii fără stăpîn au devenit de ani buni parte integrantă a imaginii oraselor României. Se găsesc în zone centrale si ultracentrale, pe lîngă institutii publice, prin bălăriile din zonele mărginase, pe lîngă gardurile caselor si blocurilor, prin parcări. Tîsnesc urlînd de pe spatiile verzi cînd aud larmă de sirene sau li se pare ceva ciudat în „arealul“ lor. Au o viată a lor, greu de cunoscut de către oameni, chiar dacă unii cetăteni ajung pentru o vreme să le poarte de grijă. Apar parcă de nicăieri ori se nasc unde nici prin minte nu-ti trece si se integrează în peisaj. Se hrănesc de pe la containere si multi dintre ei leagă „prietenii“ cu semeni care au acelasi destin trist, care se încheie odată cu sfîrsitul lor. Este vorba despre prietenia dintre cîini vagabonzi si boschetari. Amărîti si unii, si altii, dar dedicati reciproc. Nu de putine ori sînt văzuti împreună, împărtind acelasi colt de pîine recuperat din vreo pungă în care e un amalgam de gunoaie. Iarna îsi tin de cald prin cotloane, iar deplasările le fac în pas domol, boschetarul tinîndu-ti bărbia în piept si capul plecat, iar maidanezul, coada între picioare. O imagine dezolantă, care nu se potriveste vremurilor în care cei mai multi aspiră la prosperitate, la confort, la lux. Si totusi imaginea aceasta există si nu va dispărea. Cel mult va fi îmbunătătită, lucru urmărit de către autorităti. În prezent lupta cu maidanezii este una dificilă, pentru că ei sînt multi,