In ultimii ani, in societatea romaneasca vocea sindicatelor aproape ca nu se mai aude. Desi au fost luate masuri dure de austeritate, sindicatele nu au reusit sa organizeze decat miscari modeste, unele cu aer de iesire la plimbare, sfarsite cu cantece si dansuri.
De la sute de mii de oameni in strada si greve de saptamani intregi in anii '90, sindicatele nu mai reusesc sa mobilizeze decat cateva mii si nu mai par sa sperie pe nimeni. Se anunta un nou val de disponibilizari caruia nu prea are cine sa se opuna.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spunea intr-un interviu acordat Ziare.com ca Guvernul, desi cu o componenta de stanga foarte puternica, a blocat practic dialogul social si nu mai invita reprentantii sindicatelor la discutii.
Este un semn clar ca guvernantii nu se mai tem de miscarea sindicala, aceea care in anii '90 a dat mare bataie de cap guvernelor.
Sociologul Alfred Bulai considera ca este vorba despre o disfunctionalitate a societatii romanesti, in acest moment dezechilibrata: "In orice societate ar trebui sa existe o miscare civica puternica, miscarea sindicala fiind una dintre fatetele ei. Nu este vorba despre proteste, este vorba despre mentinerea unui echilibru al societatii.
Noi acum discutam despre Constitutie, regionalizare, teme care nu-i privesc doar pe politicieni. N-am auzit ca sindicatele sa organizeze dezbateri serioase, nu e vorba doar despre proteste. Sunt o mie de actiuni pe care ar trebui sa le faca. Si atunci e greu sa ai o guvernare eficienta din punctul de vedere al echilibrului democratic al absentei exceselor. "
Alfred Bulai a explicat pentru Ziare.com de ce in ultimii 10 ani forta miscarii sindicale a scazut dramatic: "In anii '90, sindicatele au beneficiat de un entuziasm social care le pemitea sa nu mai faca ele insele mare lucru. Sa nu uitam ca miscarea sind