Jan Koneffke, Cele şapte vieţi ale lui Felix K.,
traducere din limba germană de Ana Popa,
Postfaţă de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas fiction, 2013, 448 pag.
Darul unui povestitor cu har
Cele şapte vieţi ale lui Felix K. de Jan Koneffke a fost revelaţia Salonului Bookfest, un roman care atinge profund sensibilitatea cititorului român, prin povestea personajului său, Felix Kanmacher, care pleacă din Germania în 1934 şi găseşte refugiu în România, trece prin mai multe aventuri, prins în caruselul istoriei. Romanul s-a situat pe al doilea loc în topul vânzărilor Editurii Humanitas fiction, devansat doar de Isabel Allende.
Am asistat la prima lansare a romanului la Târg, la recenta întâlnire a cititorilor cu autorul la Librăria Humanitas Cişmigiu. Jan Koneffke a avut privilegiul de a fi prezentat de Ioana Pârvulescu şi Vlad Zografi, scriitori, prieteni şi cititori subţiri, cum o arată atât asocierea făcută de Vlad Zografi între cele şapte morţi ale lui Felix K şi cele cinci reîncarnări ale eroului din Obosit de viaţă, obosit de moarte, cât şi observaţia Ioanei Pârvulescu despre apropierea numelor – Jan şi (Mo) Yan.
Dacă se adaugă şi detaliile că la Bookfest, prezentarea a început- o Denisa Comănescu şi a încheiat- o spectaculos Gabriel Liiceanu, prin confesiunea despre nopţile fără somn, când a citit pe nerăsuflate Cele şapte vieţi ale lui Felix K., se poate anticipa deja un orizont de aşteptare benefic, meritat cu prisosinţă de Jan Koneffke.
Literatura noastra s-a obişnuit să dăruiască scriitori altor culturi, datorită istoriei ce a dus la exil şi înstrăinări – să ne gândim la Eugen Ionescu, Emil Cioran sau Vintilă Horia. O situaţie specială are literatura germană, ce a primit o infuzie puternică în ultimele decenii prin scriitorii plecaţi din România – ca Herta Müller şi Oskar Pastior, prin cei rămaşi – ca Egi
