Ne aducem aminte cu mare tristeţe şi groază cum etnicii unguri, la 15 martie 1990, în piaţa mare din Tg. Mureş, l-au lovit până la desfigurare pe cetăţeanul român Mihai Corfariu.
Atât de bine a fost coordonată această agresivitate de către UDMR încât în statele europene şi nu numai, imaginile erau interpretate ca fiind violenţe provocate şi realizate de românii din Transilvania. Când etnicii maghiari au lovit până la mutilare un român, într-un autentic măcel în văzul lumii, pedepsele decise de către autorităţile statului român au fost şi sunt şi acum socotite drept condamnări politice. După acest eveniment groaznic au urmat alte modalităţi de exprimare antiromânească.
Nu demult prefectul judeţului Covasna, Dumitru Marinescu, a cerut celor 9 primării, în frunte cu Primăria Tg. Secuiesc, să coboare de pe clădire steagul secuiesc. Primarul oraşului Tg. Secuiesc şi ceilalţi primari au spus că nu pun în aplicare această decizie decât după sentinţa definitivă a autorităţilor judecătoreşti. Atunci, spune domnul primar al oraşului Tg. Secuiesc, că va dispune coborârea steagului secuiesc, dar va distribui tuturor locuitorilor steagul secuiesc pe care aceştia să-l ridice fiecare pe casa lui.
Când episcopul ortodox, Î.P. Sălăgeanu, a distribuit enoriaşilor steguleţe tricolore, cu prilejul zilei tricolorului, gestul firesc a fost folosit de către liderii UDMR pentru a declara că împărţirea steguleţelor „este o provocare” pentru populaţia maghiară. Oare românii din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş nu mai au voie să poarte tricolorul?
Comisia parlamentară, Forumul constituţional şi dezbaterile publice avansează în importantul demers pentru revizuirea Constituţiei. Pe lângă mulţimea opiniilor politicienilor sau jurnaliştilor asupra revizuirii Constituţiei, recent domnul Traian Băsescu a declarat că revizuirea Constituţiei aparţine unui grup de polit
