La 14 iulie 1849, într-o casă oficială din centrul Szegedului, avea loc o întâlnire între revoluţionarii paşoptişti Nicolae Bălcescu, Lajos Kossuth şi Cezar Bolliac. În urma acestei întâlniri s-a semnat un „Proiect de împăciuire” româno-maghiară, în urma căruia cei din armata lui Avram Iancu urmau să depună armele, iar românii transilvăneni primeau, în schimb, o serie de drepturi şi libertăţi sociale, culturale, politice şi religioase. Pentru a cinsti memoria acestui moment, pe casa în care a avut loc înţelegerea româno-maghiară a fost dezvelită o plachetă comemorativă, bilingvă, la care, an de an, oficialităţile maghiare, împreună cu comunitatea românilor din Seghedin – folosim aici străvechea denumire românească a frumosului oraş de pe malurile Tisei şi Mureşului – depune în fiecare an coroane de flori. Profesorul dr. Gheorghe Petruşan, preşedintele Autoconducerii Românilor din Szeged a rostit cuvântul de bun venit, după care a urmat ceremonialul depunerii coroanelor de flori. Din partea Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad au depus o coroană de flori profesorii Doru Sinaci şi Virgil Jireghie.
După ceremonialul din Piaţa Klauzal, a urmat o sesiune de comunicări ştiinţifice pe teme legate de momentul 1848 la Primăria din Szeged, Sala Lechner Lajos, în organizarea Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Szeged. Sesiunea, moderată de profesorul dr. Gheorghe Petruşan şi de conf. univ. dr. Mihaela Bucin, a reunit istorici, lingvişti şi cercetători de la universităţile din Szeged, Bucureşti, Oradea şi Arad. Pro- fesorul Doru Sinaci, directorul Centrului de Istorie şi Teorie Literară „Ioan Slavici” din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a conferenţiat despre „Rolul presei în deşteptarea popoarelor în prima jumătate a secolului al XIX-lea”. Comunitatea românilor din Szeged a ţinut să aprecieze ajutorul pe care-
