In ultima vreme se manifesta o dorinta a guvernantilor ca vectorii media sa dea vesti pozitive. Exista o baza pentru incercarea inducerii unui grad de optimism in economie dar distorsionarea realitatii poate avea efecte mai profunde si mai grave decat plusul de avant in sondaje dat de acest optimism efemer si cumparat.
In ultima vreme au fost fix 4 mari stiri venite din economia Romaniei:
- “investitiile straine directe au scazut cu 37% in primele 5 luni ale anului prin comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent”
- “inflatia anuala din Romania este cea mai ridicata rata a inflatiei din Europa”
- “Romania a inregistrat, in luna mai fata de aprilie, cea mai abrupta scadere din UE a productiei industriale, de 10,7%”
- “contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele cinci luni din acest an, un excedent de 314 milioane euro”.
Daca primelor 3 stiri le-a fost greu sa le gaseasca un unghi optimist ( la prima au venit cu un ecran mistificat) a patra stire, fiind cu excedent, a fost prezentata ca o mare realizare. Mai mult despre deficitul/excedentul de cont curent si de ce nu trebuie sa ne bucuram la stirea cu excedentul deoarece semnalizeaza stagnare economica in opinia “Deficitul de cont curent şi creşterea economica” ( 5% deficit se afla exact la marginea superioara a regulei lui ’44).
Este adevarat ca un dram de optimism in prezentarea realitatii economice poate avea ca rezultat un efect pozitiv asupra comportamentului agentilor economici si populatiei.
Aceasta infuzie de optimism nu trebuie abuzata de autoritati pentru ca:
- conduce in timp la decredibilizarea celor care transmit mesajul deformat;
- reduce viteza de reactie a agentilor la astfel de strategii ceea ce modifica mecanismul de transmisie a politicilor economice prin mesajul autoritatilor
- denatureaza deciziile agentilor econom
