Lilian Zamfiroiu, noul preşedinte al Institutului Cultural Român, vorbeşte despre activitatea sa în presa comunistă, despre informaţiile date securiştilor care i-au propus un angajament în perioada studenţiei şi despre uimitoarea sa ascensiune
Institutul Cultural Român, instituţie bugetată cu milioane de euro anual pentru a promova cultura autohtonă în lume, are un nou preşedinte: Lilian Zamfiroiu. Un nume care nu spune aproape nimic. Acest interviu a căutat să lămurească, în primul rând, această problemă: cine este Lilian Zamfiroiu?
Demult, pe vremea comunismului, un tânăr vâlcean, absolvent de liceu industrial, şi-a dorit să dea la facultate. A reuşit din a treia încercare şi de atunci nimic nu l-a mai putut opri. A căutat să facă de toate şi să-i cunoască pe toţi. A fost ziarist la „Universitatea Comunistă” şi a scris frumos despre tovarăşul Ceauşescu, a făcut antren la „Radio Vacanţa” Costineşti şi a discutat cordial cu ofiţerii de Securitate care i-au cerut informaţii despre profesorii străini din facultate. Le-a spus ce avea de spus, dar susţine că a refuzat să semneze un angajament.
După Revoluţie, Lilian Zamfiroiu a urcat treaptă după treaptă. Cum a urcat? Se întâlnea mereu cu prieteni care îi făceau propuneri: Hai la Ministerul Învăţământului! Hai la Radio 21! Hai la Apărare! Nu vrei să fii diplomat?
În urmă cu o lună i-a sunat telefonul. A acceptat să fie preşedintele ICR, deşi recunoaşte cu toată sinceritatea că s-a întrebat şi el: „De unde şi până unde?”.
"Nu mi-au cerut informaţii despre colegi, doar despre profesori"
"Adevărul": Să începem de când eraţi mic…
Lilian Zamfiroiu: Când eram mic nu aveam în cap să mă orientez spre ştiinţele umaniste. Dimpotrivă. Îmi plăcea să meşteresc, să bricolez. Mă simţeam mai atras de lucrurile practice. Dar, pentru că mama era directoare şi profesoară de limba română la şcoala d
