Autoritatile maghiare au solicitat Fondului Monetar International sa-si inchida biroul de la Budapesta. In acelasi timp, seful institutiei, Christine Lagarde, se afla la Bucuresti pentru a negocia cu Romania un nou acord de imprumut. Daca ungurii ii dau afara din tara pe finantatorii internationali, noi de ce ii privim ca pe unica speranta?
Fost ministru al economiei in cabinetul premierul conservator Viktor Orban, György Matolcsy, actualul guvernator al MBN (banca centrala a Ungariei) a multumit Fondului Monetar International pentru ajutorul acordat intr-un moment greu.
Dar in aceeasi scrisoare remisa sefului FMI, Christine Lagarde, Matolcsy a explicat ca tara sa isi va achita ultima rata a imprumutului de 20 miliarde de euro inainte de finalul anului 2013, mai devreme fata de termenul stabilit de comun cu creditorii sai (31 martie 2014). Si a cerut Fondului sa inchida biroul de la Budapesta.
Chiar daca presa maghiara corela aceasta decizie surprinzatoare cu apropierea alegerilor legislative din primavara anului viitor, nu putea insa sa nu remarce si faptul ca, prin aceasta decizie, conservatorii maghiari (actuala guvernare) doresc sa-si manifeste inca o data independenta fata de Washinghton si bratul financiar al acestuia: FMI.
De altfel, Viktor Orban a fost unul dintre criticii ferventi ai FMI si ai modului in care acesta, impreuna cu alte organisme internationale, au inteles sa gestioneze criza mondiala.
In timp ce ungurii, la fel ca si bulgarii (care de altfel nu au apelat la FMI) au ales sa se descurce singuri, autoritatile de la Bucuresti mizeaza in continuare pe asistenta Fondului, considerand ca acordul de tip stand-by este sigura varianta prin care ne putem asigura “credibilitatea” in ochii investitorilor straini si putem implementa reformele necesare pentru iesirea din criza.
“Nimic mai
