- Social - nr. 137 / 16 Iulie, 2013 Filozoful polonez Marcin Król afirma ca in intreaga Europa, academicienii si profesorii universitari "tremura” pentru locurile lor de munca, mai cu seama daca au ghinionul sa predea materii "declarate de slaba utilitate de catre Uniunea Europeana, statele membre si multinationalele care dicteaza piata muncii” (subl. n.). El ofera ca exemplu graitor si practic Slovacia, unde stiintele umaniste au fost deja abandonate, ceea ce face ca specialisti in istorie, gramatica, etnografie sau logica sa aiba toate motivele sa-si faca griji serioase. Marcin Król este de parere ca acestora le vor urma in curand si alte categorii profesionale: artistii si jurnalistii, dar si toate celelalte "meserii fragilizate de sectorul digital”. Intre domeniile "vaduvite” despre care se discuta tot mai rar, cu risc crescut de a se pierde, includ fara teama ca as comite o eroare, si antropologia. In ceea ce priveste soarta tinerilor absolventi, acestia vor fi regasiti pe marginea drumului pietei muncii. Cred ca nu e deloc intamplator faptul ca tot in acest an, ziarul "Observatorul Cultural” in doua numere succesive (679 si 680/2013 – numerotare veche) pe pagini intregi gazduieste ample comentarii ale unor autori care sunt profesori universitari, profesori preuniversitari si elevi romani premiati la concursurile internationale de limbi clasice. Acestia au explicitat si argumentat in ce consta necesitatea limbilor clasice – mai ales prin implicarea lor intr-o sumedenie de domenii – fara sa poata oferi un raspuns cert ("Da” sau "Nu”) la intrebarea fundamentala ce li s-a pus: "Mai pot fi salvate limbile clasice in Romania?” Un stralucit repondent este Alexandru Cizek de la Universitatea din Münster, care afirma: "Raspunsul, categoric, este ca trebuie sa fie salvate, daca nu dorim un ireversibil regres nu numai cultural, ci si stiintific al tarii noastre”. Insa