Republica Moldova, a cărei clasă politică a intrat în vacanţă odată cu încheierea sesiunii parlamentare de vară, nu-şi poate permite, ca stat, luxul unei „vacanţe de destin”, ca să ne exprimăm metaforic. Cu aproape patru luni înaintea summit-ului de la Vilnius, Moldova resimte condiţia de teritoriu disputat între Est şi Vest, întrucât puternicului sprijin occidental i se contrapune, mai direct sau mai voalat, ofensiva Rusiei cu proiectul ei eurasiatic.

După încrucişările de pe frontul diplomatic dintre oficialii ruşi şi cei din Uniunea Europeană – vezi declaraţiile lui Lavrov, Karasin, Rogozin versus Ashton, Schuebel şi Corlăţean –, la Chişinău a sosit azi Traian Băsescu, preşedintele României, ţara care susţine cel mai convingător aspirațiile europene ale Moldovei. În interviul acordat Europei Libere, liderul român a descris strategia pe care o are Uniunea Europeană faţă de Moldova şi putem spune, fără exagerare, că Traian Băsescu a exprimat viziunea guvernelor occidentale. În acelaşi timp, președintele a ţinut să sublinieze că deciziile fundamentale privind destinul Moldovei trebuie luate în primul rând de politicienii de la Chişinău, mandataţi de popor, oricât de vocale, pătimaşe sau ostile ar fi vocile din străinătate.

Am desluşit în declaraţiile preşedintelui României un optimism în ce priveşte rezultatele reuniunii de la Vilnius pentru Moldova şi am reținut reperele sale ferme pe terenul relaţiilor româno-ruse, inclusiv în subiectul Republica Moldova: România înţelege sensibilităţile Rusiei din regiune, unde există o numeroasă populaţie influențată încă de mentalităţi sovietice, dar în acelaşi timp speră ca Moscova să acționeze în conformitate cu dreptul internațional și să-şi retragă trupele şi armamentul din Transnistria, așa cum s-a angajat la Istanbul în 1999.

Vizita preşedintelui Băsescu la Chişinău, mesajele pe