Prelungirea străzii Petre Pandrea din Balş continuă să fie una dintre zonele care au beneficiat de cele mai puţine lucrări de infrastructură din oraş în ultimele decenii. Aici, oamenii nu beneficiază de apă curentă, gaze, canalizare, televiziune prin cablu, internet sau asfalt.

Prelungirea străzii Petre Pandrea din Balş, situată imediat după calea ferată, în apropierea gării oraşului, continuă să fie ruptă de civilizaţie. Lipsa gardurilor la majoritatea caselor şi prezenţa mai multor animale domestice pe străzi, care stau tot timpul dezlegate, completează imaginea sărăciei care pluteşte peste întregul cartier. Privind spre intrarea străzii prăfuite, imaginea gării aminteşte că oamenii se află, totuşi, într-un oraş. Din păcate, datele din buletin sunt singurele care-i situează în mediul urban, date care aduc de la sine costuri crescute la taxele şi impozitele pe care le au de plătit către primărie. Cei mai mulţi dintre locuitorii prelungirii străzii care poartă numele celei mai importante personalităţi născute în Balş habar nu au cine a fost Petre Pandrea, deoarece zona a fost populată abia în anul 1985, la aproape două decenii de la moartea scriitorului.

Rudarii lingurari, primii „chiriaşi” ai spaţiului de dincolo de gară

Până în anul 1985, prelungirea străzii Petre Pandrea era doar o potecă din pământ care ducea spre puntea din lemn de peste Olteţ care făcea legătura cu satul Racoviţa, din comuna Voineasa. Atunci, un grup de romi nomazi, rudari lingurari, şi-a construit mai multe case din chirpici şi paiantă, pe care le-a populat vreme de mai mulţi ani, chiar dacă spaţiul nu le aparţinea. Nouă ani mai târziu, în anul 1994, când apăruseră deja 15-20 de case sărăcăcioase, administraţia de atunci a Balşului a decis să-i împroprietărească cu terenurile pe care le ocupaseră în mod ilegal. A urmat o perioadă mai bună, când strada a fost încărc