Cei cinci alpinişti români au început ascensiunea pe cel mai periculos versant din lume pe 13 iulie şi de ieri se află la graniţa cu Zona morţii. Statistica muntelui e una dură: unul din trei alpinişti nu s-a mai întors
Pînă aseară, la ora 19:00, soţia liderului expediţiei româneşti pe Nanga Parbat nu primise nici o veste de la alpinişti. De cînd au început ascensiunea spre unul dintre cele mai dificile vîrfuri de escalat din lume, ea a fost sunată zilnic de Zsolt Torok. Cu toate acestea, a refuzat să se gîndească că s-a întîmplat o tragedie. "Este posibil să nu fi putut să sune din cauza vîntului puternic sau să nu fi plecat spre Tabăra 5", a încercat să explice situaţia Minerva Torok, mărturisind însă că toată ziua nu s-a dezlipit de telefonul mobil.
La ora 19:00, a răsuflat uşurată. "M-a sunat Zolt, dar a fost o convorbire foarte scurtă. Mi-a spus doar că sînt bine cu toţii, că au ajuns în tabăra intermediară şi că joi vor ataca vîrful", a spus ea. Bruno Adamcsek s-a alăturat ieri celorlalţi patru, Aurel Sălăşan, Teofil Vlad, Marius Gane şi Zsolt Torok, în Tabăra 4, de la 7.300 m, şi apoi au urcat pînă la 7.600 metri, unde au instalat corturile.
Cei cinci alpinişti români fac ascensiunea fără să folosească oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor. Ei urcă muntele pe faţa Rupal, versantul cu cel mai abrupt din lume, 4.600 m înălţime, declarat de trei ori mai greu de escaladat decît Everestul. O ascensiune în stil alpin pe faţa Rupal a muntelui ar fi o premieră naţională şi o performanţă rar atinsă la nivel mondial. Nanga Parbat se află în vestul lanţului Himalaya, pe teritoriul Pakistanului, şi este al 9-lea vîrf ca înălţime din lume.
Muntele ucigaş
Multiplele tentative nereuşite de a ajunge pe vîrful Nanga Parbat, care s-au soldat cu 61 de morţi, i-au adus faima de Muntele Ucigaş. Gheţarii, seracurile instabil
