Credeți sau nu, în preajma Domniei Sale plutește un fel de energie, imposibil de descris în cuvinte, contagioasă și extrem de relaxantă. O Pace te cuprinde și te răpește pe un alt tărâm, pesemne tărâmul de unde își începe călătoria la fiecare concert sau de fiecare dată când compune. Nu îți permite să pătrunzi mai departe, este singurul loc unde te lasă să intri – și asta doar dacă smerenia cu care te infățișezi înaintea lui vibrează dincolo de aparențe - și, asemeni unui anticar, ori de cate ori îi ceri ceva, intră înlăuntrul acestui teritoriu sacru, culege, iese și îți oferă o mică parte din ceea ce astepți să primești. Dar și așa, este mai mult decât suficient, căci naturalețea cu care transcede aceste dimensiuni și încărcătura pozitivă cu care te îmbracă prin energia trăirilor și cuvintelor sale, te face să te simți privilegiat și înnobilat, de fiecare dată. Ascultându-i muzica, este imposibil să nu îți rămână în minte momentul de început, când își apropie Naiul de frunte, se concentrează și se roagă. Din acel moment, este răpit în alte sfere. Călătorește printre astre, culege sunetele din muzica primordială și prin taine numai de el cunoscute, ne îmbracă prin sunete ireale, imposibil de imaginat, astfel încât ai convingerea că în chip nevăzut, în spatele scenei sau chiar lânga el, se află solișiti celești ce într-o armonie perfectă, completează aria pe care o interpretează, făcând-o unică pe pământ, imposibil de egalat prin mesaj, interpretare și trăire. Relaţia dintre trăsăturile şi efectele unei compoziții ale Maestrului Gheorghe Zamfir o putem descrie într-un sens primar ca fiind evocarea de imagini epice și biblice, prin care Maestrul ne face să trăim odată ci viața însăși, de la momentul creșterii firului de iarbă la foșnetul frunzelor, de la cântecul mistic al izvoarelor la zbuciumul simfoniei mării, de la imaginea lui Hristos și trăirile acestuia în timpu