Joi, 18 iulie 2013, premierul Victor Ponta a declarat public următoarele: "În acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre pay şi nu poate fi aplicată retroactiv (legea, deocamdată în proiect, de identificare a utilizatorilor de cartele telefonice preplătite - n.r.). Este o decizie din luna august anul trecut adoptată de CSAT. Nu doar că o susţin, repet, este decizie CSAT, dacă nu mă înşel este în perioada interimatului la preşedinţie al lui Crin Antonescu. A fost luată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, în care s-au folosit cartele preplătite".

Declaraţia premierului a venit la doar o zi după ce deputatul PSD Sebastian Ghiţă, prieten şi sfătuitor al lui Victor Ponta, a arătat că pregăteşte un proiect de lege care nu doar să oblige utilizatorii de cartele preplătite să prezinte un act de identitate la cumpărarea cartelelor preplătite, dar prin care să şi devină legală monitorizarea constantă a comunicaţiilor online şi stocarea datelor obţinute astfel.

Aşadar, premierul Ponta a fost clar: susţine iniţiativa deputatului PSD Sebastian Ghiţă. Ba chiar este obligat să o facă, întrucît CSAT a decis identificarea utilizatorilor de cartele preplătite încă de acum un an.

CSAT a fost discret

Problema apare, însă, atunci cînd comparăm declaraţia lui Ponta cu informaţiile făcute publice de CSAT. Conform website-ului oficial al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (găzduit de site-ul preşedinţiei), în două şedinţe ale CSAT din 2012 s-a discutat despre atentatul de la Burgas, din Bulgaria. O dată în şedinţa din 19 iulie, prezidată de preşedintele interimar Crin Antonescu, a doua oară pe 27 septembrie, cînd şedinţa a fost condusă de preşedintele Traian Băsescu. Comunicatele de presă emise de CSAT după aceste şedinţe spun aşa: "În cadrul şedinţei, la care au participat toţi membrii CSAT, s-a discutat tematica referitoare la implicaţi