Traian Basescu spune ca in Romania "perioada in care Justitia era sub control politic in Romania a trecut", iar cea mai buna dovada este chiar condamnarea lui Relu Fenechiu, un ministru in functie. As vrea sa impartasesc optimismul presedintelui, dar mi-e foarte, foarte greu.

Condamnarea lui Relu Fenechiu este din punctul de vedere al Parchetului un vestigiu al perioadei Daniel Morar, pe care USL a facut tot ce a putut sa o ingroape la trei metri sub pamant. Cand voi mai vedea dosare de mare calibru, facute inclusiv unor politicieni grei de la putere, cum le faceau procurorii lui Daniel Morar democrat liberalilor, atunci voi reincepe sa cred ca USL n-a pus gheara pe Parchete.

Dar cat timp dosarul Dragnea toarce linistit pe fundul unui sertar, nu am motive de incredere. Cat timp procurorii ingheata niste audieri pentru ca s-a rastit premierul la ei, iar procurorul general bate din calcaie si dispune o ancheta, nu pot fi decat pesimista.

Din punctul de vedere al instantei, condamnarea lui Relu Fenechiu este dovada independentei instantei supreme, aflata inca sub conducerea unui magistrat cu totul remarcabil, Livia Stanciu, care a avut curajul si profesionalismul sa faca inimaginabilul, adica sa-l trimita dupa gratii pe insusi Adrian Nastase, ca pe orice borfas.

Ca in rest nu este chiar la fel ne arata nu numai eschiva lui Dan Voiculescu, ci si marturisirea nerusinata a lui Relu Fenechiu care spune ca, daca s-ar fi gandit ca va fi condamnat, ar fi aplicat metoda Felix. Daca toata Justitia e libera si independenta, de ce e mai bine la tribunal decat la Inalta Curte? Si daca e la fel peste tot, de ce se straduiesc parlamentarii ca prin noua Constitutie sa scape de sub competenta instantei supreme?

Dar mandatul d-nei judecator Livia Stanciu expira in foarte scurt timp si nu ma indoiesc ca batalia pentru presedinti