Se estimează că între 60 și 80 la sută dintre deținuții care ispășesc pedepse în România revin, mai devreme sau mai târziu, în penitenciar, potrivit unui sondaj realizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Dincolo de percepțiile negative si prejudecăţile față de persoanele condamnate la pedepse cu închisoare, România se confruntă cu o lipsă acută a programelor de reintegrare socială a pușcăriașilor. Deținuții din Constanța sunt primii care pot beneficia de un program de reintegrare socială, derulat cu fonduri europene.
Sorin va sta în Penitenciarul de Maximă Securitate de la Poarta Albă mai mult de patru ani. A fost condamnat pentru trafic de persoane. Regretă ce a făcut şi speră că atunci când va ieși din pușcărie va avea un loc de muncă. Asta l-ar îndepărta de ispita comiterii de alte ilegalități sau infracțiuni. Și nu este doar părerea lui, ci și a psihologilor și a specialiștilor în domeniu.
„Mă gândesc că în momentul în care mă voi elibera, îmi doresc să-mi găsesc ceva de muncă, să mă pot reintegra în societate. În schimb, am așteptări ca societatea să mă înțeleagă, să mă sprijine și să-mi acorde și a doua șansă, pentru că suntem oameni, și toți greșim la un moment dat”, a spus Sorin, deținut.
„Un factor foarte important care determină, dacă recidivează sau nu, este atitudinea societății vis-a-vis de foștii deținuți. În România ne confruntăm cu o atitudine destul de negativă, din păcate. Sunt etichetați, sunt respinși de cele mai multe ori, și mai mult decât atât, angajatorii au o părere foarte proastă și nu vor să-și asocieze numele companiei cu cel al foștilor deținuți”, a declarat Mihai Moia, manager proiect.
Proiectul are ca scop încurajarea dialogului dintre angajatori, autorități publice şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru depășirea obstacolelor în procesul de reintegrare socială a foștilor deținuți. Și, în plus,
